Literary Journalism: Perspectives and Prospects

În luna mai am participat la Conferinţa „Literary Journalism: Perspectives and Prospects”, eveniment organizat de International Association for Literary Journalism” la Universitatea Roehampton din Londra. La începutul acestui an, la îndemnul lui Cristi Lupşa, mi-am tradus lucrarea de licenţă şi am înscris-o la această conferinţă, fără să mă gândesc că o să trebuiască să le vorbesc unor profesori renumiţi despre cum e în România cu jurnalismul care spune poveşti.
Session 10a: Hunter S. Thompson
Poate pentru „nivelul nostru” lucrarea mea nu e chiar aşa de rea; pentru „nivelul lor” însă aşa-zisa mea cercetare mi s-a părut joacă de copii.

La conferinţă se discutau lucruri mult mai importante cum ar fi:

  • Contractul cu cititorii(Jo Bech-Karlsen, Norvegia);

„Reporting is a contract between the writer and the reader” (Martha Gelhorn); „Journalism is a voyage of rediscovery”(Carsten Jensen); „Man and reporter are one. The reporter is naked and vulnerable”

  • jurnalismul narativ în era internetului (Nora Berning, University of Hamburg);

„Downloadable documents increase the authenticity of the reportage”; „Immediate reaction of the public”

  • post-traumatic truth„- despre cum poveştile de război se schimbă semnificativ de la publicarea în presă până la tipărirea memoriilor jurnaliştilor (Miles Maguire, University of Wisconsin);
  • etica jurnalismului confesional– strategii literare pentru auto-expunere (Rosalind Coward, Roehampton University);

„Fem-humiliation”; „Body-hatred journalism”; Recomandări: „Living with teenagers”, „Looking after mother„, „Divorce Diary”

  • Writing in Crisis: South African Literary Journalism and the Limits of the ‘National Conversation’ (Murray Hunter, School of Oriental and African Studies, U.K.);

În Africa de Sud jurnalismul literar este preponderent orientat către problemele sociale, „issue driven”. „Does the context in which it s written change the way we should read it?”

  • conceptul de „Unreliable Narrator” (Maria Lassila-Merisalo, University of Jyväskylä, Finland);
  • Quotations (Kathy Roberts Forde, University of South Carolina, U.S.A);

„You write for your readers, not for your characters”; „The literary truth might be a falsification of reality. Notes to readers are OK- ex: I have recreated this scene!”

  • The Importance of Being Eyewitness” (Beate Josephi, Edith Cowan University, Australia şi Christine Müller, BiTS,Germany).

„The value of going to see things”

Eram disperată că trebuie să vorbesc printre toţi oamenii ăştia. În avion îmi repetam discursul. La masă îmi repetam discursul. Mă plimbam prin muzee şi încercam să anticipez eventualele întrebări.

Iată cum suna rezumatul lucrării mele:

The influence of literary journalism on Romanian readers

Literary journalism is a new genre in Romanian media. This paper looks at the predecessors of narrative journalism in the country and current examples. It also introduces a study conducted in 2009, designed to show the influence of literary journalism on reader opinions. The study used  two articles on the same subject –one conventional and the other narrative – to see whether the narrative version sparked more debate, and whether it affected  the reader’s reception of information in the news article.

Pe scurt: am ales un articol „convenţional”(semnat de Gabriela Doboş în Gândul) şi un reportaj literar(publicat de Lavinia Gliga în revista Tabu)  pe tema fetiţei de 12 ani acuzată că ar fi dat sifilis „la tot Popeniul”. În 2007 scandalul cu fetiţa „prostituată” făcea furori în presa tradiţională. Doi ani mai târziu, Lavinia Gliga a realizat un reportaj de 6000 de cuvinte care din punctul meu de vedere(şi nu numai) a făcut lumină.

Am avut un eşantion de 100 de persoane şi un chestionar dublu. Am rugat subiecţii să citească articolul din Gândul şi să răspundă la câteva întrebări preponderent deschise. Apoi i-am invitat să citească articolul din Tabu şi să răspundă la aceleaşi întrebări. Am comparat răspunsurile şi le-am reprezentat grafic demonstrând că cititorii care citesc în general numai ziare îşi vor schimba radical părerea despre fetiţă după ce vor citi povestea din Tabu, pe când cititorii care erau deja familiarizaţi cu jurnalismul narativ nu vor avea încredere în informaţiile prezentate în articolul de ziar.

După lectura articolului din Gândul 58% dintre respondenţi şi-au exprimat opinii negative vis a vis de fetiţa din Popeni. După lectura articolului din Tabu 75% din eşantion avea o părere pozitivă despre fetiţă.

Mi-am prezentat lucrarea în a doua zi de conferinţă, alături de Tom Connery (University of St. Thomas, U.S.A.)- „America’s Flaneur and the Stirrings of Literary Journalism” şi de Kathy Roberts Forde (University of South Carolina, U.S.A.)- „The Emergence and Expansion of Literary Journalism Studies: Building a Cathedral of Knowledge”.

Nu-mi amintesc cât de tare îmi tremura vocea, cât de repede am vorbit sau ce gafe am făcut…Ştiu doar că mă simţeam prost pentru că lucrarea mea era muuult prea tehnică faţă de eseurile frumos lucrate ale celorlalţi vorbitori. Iar „tehnicul” acesta nu i-a încălzit prea mult, poate pentru că, aşa cum mi-a spus un jurnalist din Africa de Sud, jurnaliştii/profesorii prezenţi nu cred în cercetările de opinie. Ce-i drept, păreau mult mai interesaţi de libertatea presei în România, sideraţi de erorile comise de jurnaliştii „convenţionali” şi uimiţi că genul acesta de abordare jurnalistică a făcut primii paşi cam în aceeaşi perioadă peste tot în lume.

Le-am vorbit despre Filip Brunea Fox (reporter interbelic) şi începuturile jurnalismului în România. Le-am vorbit puţin despre venirea comuniştilor şi amuţirea jurnaliştilor(Nicolae Ceauşescu în prefaţa cărţii care adună reportajele lui Brunea Fox, susţinea că autorul s-a oprit din scris pentru că toată mizeria umană din perioada interbelică a fost ştearsă de comunism)- am auzit râsete şi „uuu” ,”aaa” deci presupun că ar fi fost mai interesaţi de influenţa comunismului şi de tranziţia spre democraţie decât de cât de uşor îşi schimbă cititorii români părerea.

Le-am povestit despre Esquire, Tabu şi Decât o Revistă, despre unicul curs de jurnalism narativ din România. Abia atunci am simţit că îmi trec emoţiile alea distructive şi m-au cuprins unele tare plăcute. M-am simţit excelent vorbindu-le despre textele româneşti cele mai dragi mie: „Şaişpe”, „Mecanica Fursecului”, Ultima Graficiană”- toate de Gabriela Piţurlea, „Cinci călători pe ici pe colo”- Georgiana Ilie, „Fata care muncea mult”, „Hainele iubitei”, „Fata de la pagina 5”, „Bosquito, viaţă de câine”- toate de Ani Sandu.

Având în vedere că publicul de la conferinţă era complet nefamiliarizat cu jurnalismul din România, probabil ar fi trebuit să mă axez mai mult pe ce poveşti spunem şi cum le spunem noi pe aici:)  Cineva m-a atenţionat pe bună dreptate că studiul ar fi fost mai relevant dacă articolul convenţional ar fi fost unul care nu ar fi avut erori factuale(„they got the story wrong”).

Pentru că oamenii erau incredibil de amabili şi se străduiau să te facă să te simţi în largul tău…recunosc că habar nu am cum a fost de fapt prezentarea mea. E incredibil cum sunt profesorii de pe alte meleaguri- orice ai spune nu te contrazice nimeni făţiş:)) Indiferent cât de apreciată (sau nu),  a fost lucrarea, cert e că sunt norocoasă că am participat la o astfel de conferinţă şi că i-am ascultat pe oamenii ăştia vorbind.

Mi-am luat şi o carte excelentă: „Unreliable sources. How the 20th century was reported”- John Simpson(BBC World Affairs Editor). Autorul a dedicat-o simplu: „To those who told the truth”.

P.S. Dacă vă interesează astfel de evenimente, urmatoarea conferinţă IALJS va avea loc la Bruxelles în mai 2011. Găsiţi mai multe informaţii despre ce lucrări se caută aici . Termen limită pentru trimiterea lucrărilor: 1 decembrie 2010

P.P.S. Iată un strop din cum arată un campus prin alte zări:

4 thoughts on “Literary Journalism: Perspectives and Prospects

  1. Pingback: Literary Journalism: Perspectives and Prospects « Zapacita | CONSULTANTA, BIBLIOGRAFIE & REDACTARE

  2. Felicitari pentru ca ai avut ocazia sa ajungi acolo si pentru ca ai avut ochi sa vezi prapastia dintre noi si „ei”. Nu vreau sa te dezamagesc dar haul deschis de calitatea jurnalismului nu se va inchide vreodata.
    Chiar tu ai spus ca ti s-a atras atentia ca ar fi trebuit sa folosesti un articol fara erori factuale. De unde sa-l iei daca toata presa de informare de la noi isi bate joc?!
    Cat despre narativul de la tabu, esquire&co…da, e o gura de aer, dar e prea putin, au prea putini cititori si din pacate nu schimba nimic in peisajul mediatic.

    Sper sa nu te superi. Nu cred ca povestile astea cu etica, acuratetea si spusul povestilor adevarate au ce cauta pe aici. Mai bine incerci sa le faci pe alte meleaguri. Aici nu asculta nimeni.

    Apreciază

    • Nu ma supar, multi gandesc ca tine. Oi fi eu mai optimista, dar cel putin pana nu incerci…nu poti sa spui ca nu merge, ca nu te asculta nimeni. Nu e oare mai placut sa te asculte „ai tai”?
      Iti multumesc pentru comentariu.

      Apreciază

  3. Pingback: Viata intr-o leapsa « Zapacita

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s