S-o facem cat mai des

25 septembrie 2010 va rămâne o dată importantă pentru noi toţi. 150.000 de oameni (potrivit estimărilor) au demonstrat că le pasă, că pot să scormonească prin gunoaie şi mai ales că pot trece peste mentalitatea tip „eu nu arunc, de ce să strâng după alţii?!”.

Noi (echipa 53) am pornit târziu la drum aşa că nu ne-am mai oprit pe la nici un punct de înregistrare. Mormanul nostru se afla în localitatea Teiuşu, judeţul Giurgiu. Pe tot drumul am întâlnit voluntari care deja aliniaseră sute de saci la şosea şi ne simţeam prost că am întârziat. Am ajuns în Comana pe la 12:30 şi am dat peste zeci de copii care târau cu voinicie de sacii plini.

Toate vocile care susţineau că „Let’ s do it Romania” nu va avea nici o valoare educaţională, că degeaba fac copiii curăţenie dacă părinţii lor vor continua să-şi arunce gunoiul pe geam*, s-au cam înşelat. Dacă scepticii ar fi văzut hărnicia şi oboseala celor mici, ar fi înţeles că aceşti voluntari vor moraliza pe oricine îşi va bate joc de munca lor. E ca şi cum un copil ar face curăţenie iar părinţii lui ar intra plini de noroi în casă; credeţi că nu le-ar atrage atenţia?

*da, încă există oameni suficient de inteligenţi încât să-şi scuture coşul de gunoi  de la balcon

În drum spre Teiuşu (DJ 411), am trecut pe lângă o pădure (lipsită de mormane cartate dar pliiina de gunoaie). Ne-am înmânuşat şi am coborât în groapa de gunoi. Am dat peste atâtea ciudăţenii încât făceam tot felul de scenarii cum ar fi „Cineva a omorât o familie întreagă şi le-a aruncat toate lucrurile aici”.

Iată câteva dintre elementele capturii: zeci de perechi de şosete subţiri, chiloţi, costume de baie, o căciulă de blană, un voal de mireasă şi multe floricele de pus în piept, mărţişoare, zeci de reviste „Inimă sălbatică”, o revistă porno, câteva bomboniere, mai multe halbe de bere, un bon de la Peco pentru umplut butelie pe numele lui Bogdan Nicolaescu(datat 1983), calendare din 1981, 1983, 1991 şi 1993, o agendă semnată Bogdan (el o fi aruncat toate astea, sau el o fi fost victima?), seringi, diverse cutii de pastile (pline), becuri, siguranţe, baterii, haine felurite, partituri (în mod bizar şi Tina Florea a găsit aşa ceva), sute de pliante, cartoane, sticle de lapte (din alea vechi), borcane de iaurt (tot din alea vechi), peturi de bere cât cuprinde, o scrumieră, mărgele, brelocuri…

Colegii mei de echipă au râs de mine pentru că stăteam să şi analizez mizeriile pe care le adunam dar nu putea să mă abţin. Era ca şi cum citeam jurnalul cuiva (doar că un jurnal foarte murdar). Orice bucăţică de hârtie putea fi şansa de a afla mai multe despre proprietarii gunoiului🙂

Elementul surpriză a fost un sac negru pe care l-am ridicat fără să mă gândesc ce ar putea conţine. Era destul de greu şi ieşeau câteva smocuri blonde din el. Pentru o clipă m-am gândit că poate e capul retezat al proprietarei voalului de mireasă. N-am avut curaj să mă uit aşa că am cerut ajutor. Era un câine😦

Am umplut maşina cu saci şi i-am depozitat alturi de ceilalţi în Comana. Cât am vizitat noi mănăstirea Comana (ctitorită de Vlad Ţepeş în 1461; un loc tare frumos cu pădure, mlaştini, muzeu, fazani, păuni şi iepuri) maşinile de la Salubrizare deja ridicaseră mormanele de la marginea şoselei. A fost un sentiment plăcut de normalitate şi firesc.

Mi-ar plăcea ca acţiunea asta să devină periodică. Munca fizică şi contactul cu gunoiul nu strică nimănui. Nu-mi pasă dacă voluntariatul de genul ăsta o să devină hip ca biciclitul, lecturile urbane, fularele purtate pe vreme de caniculă, drumurile până în Republica Moldova după bomboane Bucuria ş.a.m.d. Ţara e mare şi pliiină de gunoaie. E loc pentru toată lumea.

Multe-multe felicitări echipei Let’s do it Romania! Aţi făcut un lucru extraordinar. De-abia aştept să citesc povestea proiectului în DoR #4

4 thoughts on “S-o facem cat mai des

  1. Pingback: S-o facem cat mai des - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. am fost si noi la curatenie sambata – eu, impreuna cu sora mea – si am ramas marcate de scutecele folosite (si reclamele la „pempersi” ne aduc aminte de eveniment😀 ). credeam ca a fost o situatie nasoala, dar citit articolul tau, trebuie sa recunosc… se putea si mai rau. cel mai aiurea a fost sentimentul de lipsa de respect cu care am plecat cu privire la locuitorii din localitatea respectiva…

    dar si eu eu sunt pentru o zi nationala anual (ultima sambata din septembrie pare chiar ok, ca vreme, oamenii se intorc din vacante) pentru curatenie. spatiul nostru nu ne e doar casa, ci si localitatea, tara in care traim.

    cu bine,
    C.

    Apreciază

    • Chiar ieri am trecut peste un maldar de scutece folosite, pe matei voievod langa UNATC😦 Brrr
      Imi place sa cred ca lipsa de respect este temporara. Poate acum unii au privit pe sub mustati voluntarii si s-au amuzat ca niste „fraieri” au venit sa le stranga mizeriile. Poate la anu nmarul de voluntari va fi dublu, datorita localncilor care vor trece la treaba. Poate va veni o zi cand vor duce singuri gunoaiele in locurile special amenajate🙂

      Apreciază

      • sincer, asta e si speranta mea. ca, in timp, lucruri care par acum ciudate sau caraghioase, sa de vina banale – asa cum e a arunca ce trebuie, unde trebuie. un pas cred ca s-a facut – prin localitatile prin care am trecut erau grupuri de elevi, cu profesorii presupun, care adunau deseuri. cu adultii… e mai greu sa incepi😀

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s