„Pokerul un joc de noroc sau un sport al minții”- concurs

Pentru că Blogatu si 45bet.com dau o grămadă de premii interesante m-am gândit să vă povestesc despre cum am ajuns să le iau banii prietenilor mei.

M-am apucat de poker pentru că pe forumul facultăţii mele toată lumea discuta despre un joculeţ simpatic de Hold’em. La început eram praf. Pariam enorm, intram all in. Nu înţelegeam de ce câştig sau de ce pierd dar îmi plăceau feţele texanilor cu care stăteam la masă, în cârciuma din joc. După câteva zile m-am prins ce şi cum şi am reuşit să termin jocul, adică să-mi cumpăr cal, să călătoresc pe o hartă drăguţă şi să-i bat pe toţi pokeriştii din ţinut.

Asta se întâmpla prin primăvară când lucram la licenţă şi eram în stare să pierd vremea cu orice numai ca să mai fac o pauză şi să mai fumez o ţigară. Apoi am plecat în Barcelona şi într-un magazin gen TCM am găsit un set de poker micuţ. Toată toamna mergeam în parc, la mesele de şah şi sub privirile dispreţuitoare ale bătrâneilor, băgam* poker. Vara l-am cărat după noi în Vamă.

Rezistam onorabil la masă- adică nu ieşeam printre primii dar nici nu excelam. Nu aveam tupeu să blufez, mergeam numai când aveam ceva consistent în mână şi toţi prietenii mei îmi cunoşteau stilul de joc. Eu în schimb…abia reuşeam să mă prind de faţa de poker a lui Piedone.

Sigur, ai nevoie de noroc la poker dar acesta nu poate fi suficient pentru un câştig consistent; mai ales dacă faci ca mine anul trecut şi plusezi mult în timp ce fiecare muşchi de pe faţa ta arată că ţi-a venit o carte bună. Dar nici sport al minţii nu i-aş spune. Oricât de bine ţi-ai citi adversarii, poţi să pierzi în ultima clipă dacă river-ul aduce un full sau o chintă pentru cineva care a avut răbdarea şi curajul de a aştepta.

Abia când am început să ne jucăm pe bani (câte 5-10 lei în 8-10 oameni) am învăţat  să  păcălesc si brusc, jocul de poker a devenit cu adevărat distractiv. Doar că eram aşa de mândră că reuşesc să-mi induc prietenii în eroare încât în timp ce mâna greblă se făcea peste malderul de jetoane colorate, eu sporovăiam despre cum de fapt n-aveam nimic şi „te-am făcut”🙂 Recunosc, naivitatea asta e bună la indus oamenii în eroare.

De vreo două săptămâni am început să câştig şi să-mi văd amicii ridicându-se unul câte unul de la masă şi strângându-mi mâna la final. Am devenit periculoasă. Problema e că am început să mă plictisesc. Nu am foarte multă răbdare şi mă trezesc uneori întrebând dacă îmi vrea cineva jetoanele🙂 Şi nici nu mi-a ieşit vreo roială până acum.

Mi-ar plăcea să mă joc cu un profesionist doar ca să-i studiez faţa. Sau să mă uit de aproape la un joc de profesionişti. Eu n-am răbdare să stau pe bară şi să dau fold în neştire până când îmi intră cine ştie ce cărţi. Profesioniştii care joacă pe sute de mii de dolari…cred şi eu că se aruncă.

* bag somn, bag munca, bag poker, bag un sandvis…:)

26 thoughts on “„Pokerul un joc de noroc sau un sport al minții”- concurs

  1. Cand te plictisesti e clar ca trebuie sa ridici miza. Ia sa joci pe 50 de lei si pe un set mai profesionist, sa vezi atunci adrenalina🙂.
    Oricum pentru a nu risipi din frumusetea jocului e bine sa nu joci de mai mult de 2 ori pe saptamana.

    Apreciază

    • Daa, noi am jucat prea des in ultima vreme. Cred ca si voi v-ati plictisit si de-asta v-am batut.
      Nu stiu daca as juca pe sume mai mari:)) M-as simti ciudat. Daca pierd o sa ma gandesc ca mai bine dadeam banii unui om de pe strada

      Apreciază

  2. Pingback: Tweets that mention “Pokerul un joc de noroc sau un sport al minții”- concurs « Zapacita -- Topsy.com

  3. e cam 50-50 noroc, minte. acu’ asta e ceva general… ca dupa ce a avut altcineva un noroc nesimtit poti spune ca e noroc 80% si minte 20%… in orice caz e un joc frumos, cu care iti antrenezi za brain… insa jucat pe prea multi bani aduce orori… sa ajungi sa te certi cu prietenii pentru o suma de bani care pana la urma e mica fata de sumele profesionistilor… e cam naspa… asa ca ramanem la acei 5-10 lei… sau maresti miza si apar conflicte.

    Bring it on!!!

    Apreciază

  4. pai 50% – 50% dupa cum zice si tata pie dar de multe ori e dupa noroc bine mai e si daca sti cum sa joci daca joci cu prietenii acolo e clar dupa bulan ca nuti mai sta tie mintea sa te concentrezi la joc. dupa parerea mea decat sa pier banii la poker mai bine imi cumpar 2 beri si am rezolvato :)) glumeam merge si un pocar din cand in cand dar nu pe sume mari

    Apreciază

  5. E frumos articolul tău, Ana. Eu nu le am cu poker-ul, dar mister Nice, mai nou, după ce a subtitrat nişte emisiuni pe tema asta, prezintă oarecare interes. Eu doar mă uit, când joacă online deocamdată.

    Baftă mare la concurs.

    Apreciază

    • Un jucator bun de poker este cu siguranta si un bun actor (si vice versa, vezi mai nou cativa actori celebri care s-au apucat de poker la nivel profesionist). Norocul este doar un mic procent, as spune 10% la suta. Restul doar creier si un pic mai multa actorie.

      ps. si totusi aseara care a fost „marele castigator”?:D

      Apreciază

  6. e mult mai tare sa te joci online, riscul sa fii fraierit de tot felul de „actori” scade considerabil, adrenalina si teama de necunoscut se amplifica…din pacate cam da dependenta. Eu nu mi-as pierde o seara inmtreaga ca sa iau cate 5 lei de la prieteni. In schimb mi se intampla sa ma joc zile la rand online. Dar pe bune ca si castig.

    Apreciază

    • daaaa, sigur e mai marfa sa te umfli cu cola si tigari si sa faci fundul mare stand in fata calculatorului.
      Cum sa preferi sa joci online in loc sa razi cu prietenii?
      ma lasi frate?

      Articolul e interesant pentru ca e scris de un amator. De-asta e si jocul frumos. Iti ia banii o fata care face pe naiva o data. Ti-i ia inca o data incepi sa-ti pui intrebari si sa o studiezi mai bine. A treia oara reusesti sa o prinzi ca blufeaza si satisfactia e mult mai mare.
      Online cu ce inlocuiesti treaba asta??

      Apreciază

    • si nu te simti ciudat cand „pierzi” zile in sir in fata calculatorului?
      Iti dai seama ca nu simt ca imi pierd seara cand ma joc cu prietenii mei. Si nici nu ma joc ca sa le iau cate 5 lei. Ma amuza si atat.
      De-asta mi-ar fi frica sa ma joc online. Nu-mi plac lucrurile care dau dependenta. Imi ajunge tutunul…

      Apreciază

      • Nu chiar asta am vrut sa spun🙂 In poker, daca vrei sa fii castigator, nu prea ai parte de actiune. La jocul LIVE poti sa stai si 40 minute fara sa joci nicio mana. La online timpii sunt mai redusi, adica astepti ca m 10 minute o mana buna. In rest arunci tot.

        Iti trebuie disciplina.

        Apreciază

  7. ah, acum am inteles. Daaa, iti trebuie multa rabdare. Eu inca n-am disciplina aruncatului si ma trezesc mergand cu maini asa si asa.
    Am tras si eu cu ochiul astazi la cum se procedeaza online. Muult fold

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s