Moartea unui comis voiajor

Cred că deja v-aţi obişnuit să vă povestesc cum plâng la teatru. În „Îngropaţi-mă pe după plintă” Mariana Mihuţ avea atât de multă forţă încât am stat 3 ore cu nodul în gât şi cu rimelul curgând. Aseară, în „Moartea unui comis voiajor”, m-a terminat cu „Iartă-mă iubitule,  nu pot să plâng” şi mai ales cu „Suntem liberi, am plătit tot”.

De: Arthur Miller

Regia şi ilustraţia muzicală: Felix Alexa

Cu: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Şerban Pavlu, Marius Chivu, Dana Dogaru, Claudiu Stănescu, Dan Aştilean, Valentin Popescu

Seara a început cu un mesaj transmis de Jessica A. Kaahwa,  cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului şi a continuat cu un sentiment puternic de recunoştinţă. Când le vezi mişcările fluide şi armonia, nu poţi decât să te simţi foarte norocos că ai asistat la magia creată de Victor Rebengiuc şi de Mariana Mihuţ.

Decorul nu prea mai contează. Proiecţiile video uneori încearcă să-ţi arate evidentul (mai puţin în biroul şefului când derulatul filmării îl trezeşte pe Willy), dar le ignori pentru că nu vrei să pierzi nimic din uman.

Citind piesa îl cam nedreptăţisem pe bietul Willy Loman. Îmi amintesc că abia spre final am început să regret că n-am căutat să-l înţeleg mai mult. Eram în şcoala generală şi eram prea preocupată de drama adulterului, de felul cum îi tăia tot timpul vorba Lindei, de bietul Biff care nu se găsea nicăieri. Cred că nici nu băgasem în seamă ratele la casă, presiunea betonului, luna pe care abia o mai distingea printre blocuri.

Aseară nuanţele au ieşit la iveală  şi am văzut un alt comis voiajor şi o altă viaţă chinuită.

E o bucurie să asişti la ce face Victor Rebengiuc. Paşii, înclinatul capului, zâmbetele, strigătele, fricile, scena semănatului pe iarba de plastic- toate sunt atât de fireşti şi de muzicale încât nu mi le mai pot imagina reprezentate altfel.

E fascinant să o priveşti pe Mariana Mihuţ parcă mângâind şi liniştind totul. Şi e minunat să-i vezi pe amândoi la aplauze- dintr-o privire fac poezie şi dintr-o vorbă rostită la ureche iese o poveste misterioasă pe care ai vrea neapărat să o asculţi.

Interpretările răscolesc dar ceea ce e cu adevărat frumos este că nu poţi să pleci de la „Moartea unui comis voiajor” cu inima grea pentru că eşti prea bucuros. Pur şi simplu bucuros că i-ai văzut.

 

4 thoughts on “Moartea unui comis voiajor

  1. A fost o piesa minunata cu umor negru as zice, schimbari de temperament rapide, treceri de la agonie la extaz dese si gandurile acelui om batran…. nu, nu am plans :))

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s